veşnicia s-a născut la sat
Zilele acestea, poate mai mult ca oricând, m-am întors cu întreaga-mi fiinţă la una dintre cele mai puternice esenţe ale vieţii, satul copilăriei şi amintirilor copleşitoare. O fi de vină aglomeraţia şi haosul orăşelului în care locuiesc, timpul care parcă începe să-şi piardă cumpătul, sau nostalgia pentru valorile şi esențele de odinioară. Suflete înţelepte, tradiţie, istorie, frumuseţe, simplitate, vesele şi sincere amintiri… Le-am regăsit pe toate în centrul lumii, acolo unde oamenii trăiesc cu înţelepciune, iar timpul le este adevărat prieten:
Aici orice gând e mai încet,
şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva”…
(Lucian Blaga, Sufletul satului)
De o frumuste nemaivazută